Parohia Ortodoxă Călata cu Filia Domoşu
A. Istoricul comunitatii parohiale
Parohia Ortodoxa Calata cu filia Domosu, face parte din Protopopiatul Huedin si este pastorita de preot paroh Rednic Vasile din anul 1994.
În vechime, localitatea Calata purta numele de Calata Mare. Aceasta se afla in apropierea Muntilor Vladeasa si se intinde de-a lungul raului Calata pe o parte si alta a raului, la 10 km de Huedin, pe drumul judetean 108 ce leaga Huedinul de Belis. Calata apartine comunei Calatele.
Populatia localitatii in vechime a fost mai numeroasa, de nationalitate romana si religie ortodoxa. De la localitatea Calata Mare a luat numele si tinutul din care facea parte, acesta cuprindând o zona vasta de la Cluj pana dincolo de Huedin, dupa marturiile documentelor medievale. Avea o organizare economica si juridica superioara fiind in jurul ei satele Sancrai (Kalotha-Szetkiraly), Calatele (Kiss Kalotha), Domos (Kalotha Damos), Buteni (Kalotha Bokeny). De-a lungul istoriei, Calata a trecut prin mai multe forme de organizare; de la voievodat –plasa – comuna – sat. În 1213 apare sub denumirea de Villa Kalotha, în 1262-1270 cu numule de Kalotha, în 1441 Poss Kiss Kalotha, în 1750 Nagy Kalotha, în 1850 Calata Mare, în 1946-1968 comuna Calata, iar din 1968 satul Calata.
Locuitorii din Calata au avut o mare contributie la Rascoala lui Horea, in revolutia de la 1848-1849, cand satul a fost ars in intregime, iar din biserica au ramas doar zidurile. Mitropolitul Andrei Saguna a trimis ajutoare pentru reconstructia satului si a bisericii, iar in 1851 a facut o vizita ca sa vada cum s-au repartizat ajutoarele.
La 10.07.1923 satul a fost vizitat de Regele Ferdinand I si Regina Maria, impreuna cu fiii lor, dupa cum reiese din condica Parohiei Calata. La 30.08.1940 Dictatul de la Viena a izolat Calata de restul Romaniei, fiind pusa granita Ungariei Hortiste intre Calata si Sancrai, iar pentru a trece granita aveai nevoie de pasaport.
La primul recensamant din 1784-1787 populatia din Calata era de 996 locuitori. In 1930 la primul recensamant al Romaniei Mari, Calata avea 1128 locuitori. In prezent, in Calata sunt 451 locuitori.
Dovezile arheologice arata ca satul Calata are o vechime de la anul 3000 inainte de era noastra, dupa cum arata topoarele de piatra descoperite in 1968-1969 in hotarul Calatii si cele sase bordeie din Glemeie, descoperite de profesorul de istorie Mois Nutu.
In satul Calata, prin grija preotului Gavril Moldovan in anii 1859-1865 s-a construit o scoala din lemn cu banii Bisericii, iar in 1890 s-a construit o a doua scoala. Amintim si faptul ca la Calata a existat si un camin, unde invatau copiii din satele invecinate.
In 1911 s-a construit linia ferata care leaga Huedin de Calatele, iar în 1935-1937 s-a construit sediul Prefecturii. In 1957-1960 s-a construit Caminul Cultural, iar în 1961-1974 a fost o perioada prospera pentru sat, cand s-au construit case noi si multe s-au renovat. In 1965 a avut loc electrificarea satului.
B. Istoricul bisericii parohiale
In anul 1815 s-a zidit biserica din Calata cu multe sacrificii din partea credinciosilor. Biserica este in forma de nava, avand ziduri de piatra, iar dimensiunile sunt de 30 m lungime / 11 m latime si este alcatuita din: altar, naos si pronaos. La inceput, biserica a fost zugravita, iar pe bolta bisericii erau cateva scene cu Evanghelistii si Mantuitorul Hristos.
In anul 2001 s-au executat lucrari de pictura interioara in tehnica mixta, tempera si fresca si icoanele de pe iconostas. Lucrarea a fost executata de catre pictorul Paul Bataiosu din Huedin.
Mentionam preotii care au slujit in biserica din Calata: 1815 – Popoviciu si Marian Gal, 1822 – Gavril si Teodor Moldovan, 1869 – Alexandru Moldovan, 1869-1919 – Gavril Condor, 1920 – Teodor Toader, 1932-1956 – Rosca Ioan, 1956-1981 – Garbau Gheorghe, 1981-1994 – Vidican Ioan.
Dintre personalitatile satului amintim pe:
Petre Moldovan (1906-1957) avocat, redactor la natiunea romana din Cluj, in timpul Dictatului de la Viena a fost Consulul Romaniei la Budapesta. A avut o mare contributie pentru sat, ajutand cu bani la construirea casei parohiale si a scolii.
Alexandru Rosca (1906-1996) psiholog si profesor universitar la Cluj, membru al Academiei Romane, ocupand functia de director al Institutului de psihologie; persoana remarcata pe plan mondial care a scris multe carti de specialitate.
C. Cimitirele
Parohia Calata are doua cimitire, unul vechi (in suprafata de 1 ha) in care nu mai exista morminte si a fost locul unde a fost ridicata vechea biserica (care azi nu mai exista) si un cimitir nou amplasat in jurul bisericii in suprafata de 1 ha. Ambele cimitire se afla in proprietatea parohiei.
D. Profilul actual al prohiei
Numarul credinciosilor din Calata este de 420. Aici se organizeaza activitati pastoral- misionare prin ajutorul acordat de biserica tuturor persoanelor cu dificultati si cu stare materiala mai slaba si programe catehetice in posturile de peste an. Se va edita o schita monografica a Bisericii din Calata sub semnatura doamnei Zamfir Nicoara Florita – fiica a satului.
Bibliografie:
Coriolan Suciu, Dicţionar istoric al localitaţilor din Transilvania, 2 volume, Iaşi, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1967 – 1968.
Simon András, Gáll Eniko, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora, Atlasul localităţilor judeţului Cluj, Editura Suncart. Cluj-Napoca, 2003.
Dan Ghinea, Enciclopedia geografica a României, Editura Enciclopedica, Bucureşti, 2000.
